Florica T.Câmpan – Povestea numărului π

Deci.. pe vremea când în România nu se putea vorbi despre Dumnezeu, dar cine vroia să fie un pupincurist mai cu ştaif vorbea despre ştiinţă, a scris Florica T. Câmpan cartea „Povestea numărului π”. Dar, dacă ignori formulele de adresare prolecultistă, didascaliile mediocre, şi tonul instructiv-educativ de clasă primară ( penibil în raport cu matematicile teoretic avansate), cartea are ceva infomaţii interesante. E drept că la ora actuală aceleaşi informaţii le poţi lua şi de pe net, dar ratezi o lectură haioasă.
Pe scurt, pe lângă faptul că te vei delecta cu antiteza dintre inteligenţa ştiinţifică a autoarei şi stupizenia naivităţii din tonul pe care-l are, vei descoperi personalităţile unor oameni fără probleme care au împărţit cercul în pătrăţele până le-a venit rău. Şi uite aşa, au descoperit unii două zecimale, alţii trei… până-n 1958 când s-au publicat pe cinci pagini primele 10.000 de zecimale ale numărului π. Nu că le-ar folosi cineva… pare-mi-se că până şi-n programare se folosesc doar primele cinci sau şase, dar unii consideră chestia asta foarte importantă.