Steve Jobs, inventatorul care nu a făcut nimic

Ok, deci am citit şi eu cartea „Steve Jobs, iLeadership pentru o nouă generaţie” de Jay Elliot şi William S. Simon. Ea se mai numeşte şi  „The Steve Jobs way”, iar mie mi s-a părut cea mai indicată, pentru simplul fapt că Jay Elliot a lucrat cu Jobs, deci sigur pe el merită să-l cred mai mult decât pe alţii. Plus că nu este un duşman al lui Jobs, şi chiar îi admiră opera.

Acuma pot spune:

Steve Jobs a fost doar un vizionar.

Vă daţi seama că Elliot are numai cuvinte de laudă la adresa lui Jobs. Şi are toate motivele să facă asta. Dar, după ce am citit cartea, cu destul de multă atenţie, pot spune asta:

Steve Jobs a fost inventatorul care nu a făcut nimic.

Este greşit să spunem că Steve Jobs „a făcut” ceva. Practic, Steve Jobs nu a făcut nimic. Chiar şi pe net, site-urile care se respectă, evită să folosească verbul „make”. Toţi spun de el că este un „inventator”, dar nimeni nu susţine că el a făcut vreo invenţie de-a sa.

Haideţi să ne înţelegem: eu spun astăzi, 16.10.2011, că am inventat scaunul-maşină plutitor: are o viteză maximă de 200 de kilometri pe oră, emite un câmp magnetic care te fereşte automat de contactul cu alte autoturisme, şi zboară până la o altitudine maximă de 30 de metri. Are GPS, şi pilot automat, deci nu e nevoie de volan… te duce singur unde vrei, doar selectezi destinaţia pe hartă. Ok, l-am inventat. Voi trebuie să-l construiţi!

Nu Steve Jobs a fost inginerul primului Mac, ci Steve Woz.

E o combinaţie stranie: Jobs a spus „vreau un claculator, nu ştiu ce trebuie să fie în el, cum trebuie să arate, dar eu îl vreau”. Woz l-a făcut. Concluzia: Jobs e un geniu!

Nu ştiu… vouă nu vi se pare ciudat?

E ca ăla cu „dacă nu mă gândeam eu, tu nu mai făceai nimic!”

Păi da, dar „dacă nu făceam eu, tu gândeai degeaba!”

Steve Jobs vroia o chestie pe care să o ţii în mână şi să o foloseşti ca să navighezi pe calculator. El a inventat astfel mouse-ul. Nu el l-a făcut… el doar l-a inventat.

Stătea şi analiza conformaţia mâinii, ca să descopere forma optimă pentru mouse. S-a uitat însă numai la mână, degetele le-a ratat. S-a gândit la mână ca la o aripă de balenă flencănind spasmodic pe un guguloi alb, şi a uitat să răsfire degetele. Şi d-asta refuză Mac-urile  şi azi cu îndârjire să pună dracu butoane la mouse-urile ale.

Steve Jobs a inventat iPad-ul de fapt în anul 1998. În ’98 a venit la serviciu şi le-a zis angajaţilor „eu vreau un ecran pe care să mă plimb cu dej’tu”! A aşteptat însă 12 ani să facă fraierii ăia nişte cipuri mici şi nişte rahaturi de celule termosenzitive… rahat… nişte inutilităţi. El l-a inventat… noi nu am ţinut pasul cu el!

Jobs a inventat iPhone-ul, iar companiile de telefonie mobilă l-au produs. A venit într-o zi la servici şi a zis „Nu ar fi tare să facem un telefon cu un singur buton?” „Da!” au zis executanţii. „Păi făceţi-l, ce mai aşteptaţi” a concluzionat Jobs. Şi prima variantă de iPhone a avut doar un buton.

La prima variantă de Mac, a venit la serviciu şi a zis: „Ce-i zgomotul ăsta din unitate?” „De la ventilatoare” „Păi scoateţi ventilatoarele, nu-mi place cum sună” „Păi ştiţi, dacă scoatem ventilatoarele, se încinge unitatea!” „Găsiţi o soluţie!”. Şi au stat incompetenţii ăia de ingineri şi au găsit-o: au lansat pe piaţă celebrele „prăjitoare de pâine bej.”

Tot Steve Jobs a vrut să facă hard-disck-uri. El de fapt nu ştia nici măcar din ce material se fabrică un hard-disk, dar „inventase” un nou hard-disk, de ultimă generaţie mai bun şi mai performant ca toate celelalte. Proştii de angajaţi de la Apple trebuiau doar să-l mai facă… nu ştiu cum… să lipsească, să uneasă, să lege firele, şi să facă un hard disk. El inventase, şi a cumpărat o fabrică. Cum nu avea nici un angajat capabil să facă un hard-disk performant, inventat de Steve Jobs, ideea a căzut, şi fabrica a intrat în faliment. A trebuit să se mulţumească doar cu porcăriile de la Sony.

Să ştiţi că pe genericul primului film Pixar… „Luxo jr.” nu apare numele lui Jobs, pentru că nu Jobs a făcut primul film de animaţie 3D.  Steve Jobs nu ştia cum se face un soft de grafică, dar cică l-a inventat. Nu ştia ce e aia animaţie, dar a inventat Pixar-ul.

Exemplele pot continua.

Produsele extraordinare sunt create doar de oameni pasionaţi. Produsele unice sunt create doar de echipele pasionate” (34) spune Elliot, şi zău că are dreptate.  Produsele Apple sunt create de o echipă.

Asta nu înseamnă că Steve Jobs a fost un prost. Pur şi simplu a refuzat să rămână angrenat în proiect… vroia tot timpul din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai bine. Vroia, dar nu putea să facă nimic concret în privinţa asta.

Jobs s-a perpelit în chinuri nu că Bill Gates inventase Windows-ul, pentru că Windows-ul nu e invenţia lui Gates, ci pentru că tocilaru’ ăsta ochelarist, cândva în viaţa lui, fusese în stare programeze un  interpretator BASIC, şi pentru chestia asta câştigase un loc de muncă la IBM, pe care … la dracu’… nu i l-a luat nimeni, şi la care în 2006 a renunţat de bunăvoie. Tocilaru’ ăsta fără pic de simţ estetic nu făcuse altceva decât să fie de acord că de obicei, la majoritatea speciilor homo sapiens, mâna are cinci degete, şi capul are doi ochi: a permis ca mouse-ul să aibe butoane şi interfaţa să fie multitasking. A zis „Hai bă, treacă de la mine!”

Deasemenea, cred cu tărie că Jobs a fost un geniu al leadership-ului:

Ideile de iLeadership regăsite în cartea asta sunt oricum, cu mult peste standardele manelistice de conducere a unei companii pe care le au antrepenorii români. Gândiţi-vă că Apple are venituri atât de mari încât nu plăteşte asigurări medicale angajaţilor: pur şi simplu decontează chitanţa de la medic. În virtutea sfântului pragmatism, pentru ei artist este omul care „livrează la timp”, ceea ce mie mi se pare admirabil. La noi artist e ăla cu „lălă”-ul mai gros.

Sunt tot felul de diferenţe d-astea de fineţe:

Un rol foarte important în povestea calculatoarelor l-a mai avut şi FedEx-ul (îl ştiţi din toate filmele americane). La ei, distribuţia unui produs e un factor-cheie. La noi e o chestie lăsată pe seama cioflingarilor, găgâilor şi-a pălălaielor, adică „ia bă, du şi tu ăsta colo‘şa!”

Care este deci cea mai mare realizare a lui Steve Jobs?

Ne-a făcut să ne simţim „cool” atunci când avem un iPod, iPhone, iMac sau iPad. Ne-a dat iTunes! Ne-a învăţat ce este iLeadership-ul, şi probabil, dacă ar mai fi trăit, fiind plin de iDei ar mai fi iNventat şi iSărmălutzacubrânză, iBocanncul, iScărpiniciudecălcâie şi le-ar fi dat iDioţilor cu bani.

 

2 comentarii

  1. Daca ai cartea la indemana te indemn sa o mai rasfoiesti odata.
    Sunt de acord cu tine ca nu mentioneaza in carte un moment in care Steve sa fi stat cu echipa sa proiecteze un soft, dar asta nu inseamna ca nu stia ce poate sa ceara de la un produs! El a inteles posibilitatile tehnice a momentului si a profitat de ele producand produse deosebite.

  2. Sunt de acord cu tine parţial. Jobs ştia ce să ceară de la un produs, doar că dacă ar fi înţeles posibilităţile tehnice ale momentului nu ar fi dat-o-n bară cu producţia de hard-uri,(Jay Elliott scriecât de greu l-a convins pe Jobs să renunţe), cu lipsa ventiloatoarelor de la primele Mac-uri, şi nu are fi ţinut iPad-ul la naftalină vreo 12 ani în aşteptarea unui microcip suficient de performant încât să-i susţină invenţia.

Comentariile nu sunt permise.