Stephen King – Turnul întunecat II – Alegerea celor trei

 O continuare mai bună decât precedenta? Iată o performanţă foarte rar întâlnită. Abia cu “Alegerea celor trei” ne reîntâlnim cu stilul luiStephen King: vicii, lumi paralele şi damnare. Ce îmi place mie cel mai mult la acest autor este faptulcă foloseşte titluri uzicale pentu a sugera o anumită atmosferă (vă amintiţi poate de “Christine”). De a “Hey Jude”, care-l individualiza pe Gunslinger, se trece la “Paint it black”, care defineşte un întreg univers. Pentru că Roland îşi face nişte prieteni: Eddie Dean, un toxicoman, şi Odetta Holmes, o negresă cu personalitate multiplă. Nu ştiu cât de grotesc e Eddie Dean (el e mai mult un alter-ego al autorului), dar Odetta este un personaj coborât parcă dintr-o pictură a lui Hyeronimus Bosch. Al treilea este un nou duşman, un sociopat criminal pe nume Jack Mort. În cele din urmă Roland va reuşi să-i vindece pe Eddie pe dependenţă şi pe Odetta de obsesii, iar lui Jack Mort, evident, îi va veni de hac.

3 comentarii

  1. din pacate nu te pot ajuta cu vreo informatie in acest sens, pentru ca eu le citesc in engleza. Nu incerc sa fac pe desteptul, dat Stephen King e un tip foarte verbal, si textele lui in engleza sunt mult mai spumoase decat in romana. In privinta asta seamana cu Shakespeare: oricat de bine ar fi tradus, sentimentele alea pur americane transmise numai prin limbaj, sunt imposibil de reprodus in orice alta limba, iar „Turnul Intunecat” e o carte care se axeaza foarte mult pe limbajul si muzicalitatea unui western. Ti-am zis… nu fac pe desteptul, pentru ca Shining, Chiristine, Misery sau Povestea lui Lisey de exemplu nu le-am putut citi in engleza, subiectul fiind destul de complex pentru a putea fi urmarit intr-o limba ne-materna.

Comentariile nu sunt permise.