Stephen King – Christine

Cred că Stephen King a fost genial pentru faptul că a reuşit să ironizeze toate idealurile americane într-un stil absolut american. Gândiţi-vă un pic: toate obiectele „şmechere” care au contribuit la americanizarea lumii au fost într-un fel sau altul posedate de demoni malefici în universul lui King: clasica femei-gospodină din Misery, hotelul de lux din Shining, şi acum maşina. Mda… până şi maşina e malefică. E foarte rea şi posesivă. Dacă o să citiţi cartea o să vedeţi că fiecare capitol are câte un vers dintr-o melodie celebră a anilor ’60-‘70, mai puţin ultimul, care e de fapt o poezi a lui Robert Creely. În fine, dacă vă întrebaţi cum sună melodiile alea, vedeţi că există un playlist pe youtube cu numele „Christine”:

http://www.youtube.com/user/alex2stf#grid/user/E5EAE5B0484F9C73

Mai am doar o singură curiozitate legată de cartae asta? De ce numele „Christine”? Să fi fost Stephen King atât de inspirat încât să pună ca nume unei maşini demonice varianta feminizată a lui „Christ” sau sunt doar eu prea gânditor? Pentru că dacă nu ăsta e motivul pentru care se numeşte „Christine” atunci cartea pe lângă „scary” e şi „silly”.