la toţi ni-i greu – analiză literar stilistică

Încep un nou capitol de analiză literară pe acest blog, referitoare la anumite versuri de melodii româneşti şi nu numai. Din înţelepciunea poporului român voi începe cu melodia „La toţi ni-i greu” cântată atât de „preaiubitul” nostru Fuego cât şi de formaţia vocal-instrumentală „Mozaic”

Melodia înecepe cu introducere:

BUNĂ ZIUA, DOAMNE AJUTĂ
OAMENI BUNI ŞI LUME MULTA

Observăm credinţa nestăvilită a autorului: acest „Doamne ajută” scuipat la fiecare trei cuvinte de românul mioritic are aici un sens introductiv. E un salut între creştini, cam aşa cum a i s-a adresat Becali lui Jose Manuel Barossso acolo la ăia de la UE. Dumnezeu este rugat să ajute pe oamenii buni şi pe lumea multă, deci observaţi valoarea ecumenică. Pe scurt: avem de-a face cu încă o zi bună în care este invocat un imperativ divin în faţa unui public imens… „lumea multă” e sinonimă… dacă vă puteţi imagina… cu e a fost la AC/DC, numai că aici nu sunt satanişti.

IATA AM SOSIT, BINE V-AM GASIT
DE NECAZ ŞI SUPĂRARE SĂ UITAŢI CĂ-I O ZI MARE
SĂ VĂ-NVESELITI, CU NOI SA HORIŢI.

Da, deci cântăreţul a sosit şi îşi găseşte auditoriul într-o stare general bună! E motiv de bucurie… tăti nicazurili trăbi uităti.

Refrenul:
CĂ BOGAT ÎI GREU
ŞI SĂRAC ÎI RAU
NICI NU ŞTII CUM E MAI BINE
CĂ LA TOŢI NI-I GREU
Folosind antiteza, cântăreţul se disociază: din tot binele constată că de fapt la toţi le merge greu. Că eşti bogat, că eşti sărac, e tot un drac. (na, că fac şi eu versuri). Un sentiment apocaliptic îl împresoară:

SUPĂRAREA NU TE-NTREABĂ DACĂ AI SAU NU AI TREABĂ
VINE DE HAI-HUI, ÎN CASA OMULUI

Starea schopenahauriană este brutală, vine de nicăieri, din esenţa fiinţei umane. Toate merg bine, dar sentimentul de neîmplinire te cotropeşte, pentru că aşa este făcută fiinţa umană, aşa este „Das Sein”-ul. Observaţi câtă filosofie în versurile astea:

BUCURIA-I FLOARE RARA,TOT MAI RAR TRECE PRIN ŢARĂ
ŞI CA S-O GASESTI, MUSAI SĂ IUBEŞTI.

În unele variante ale doinei este „Musai s-o iubeşti”, dar nu prea are sens: pe cine să iubeşti? Bucuria? Aşa, cu „Musai să iubeşti” e mai poetic, şi are o valoare unversal valabilă.

BOGĂŢIA-I TRECĂTOARE, SĂRĂCIA-I TRISTĂ TARE
ŞI VINE MEREU, CUM VREA DUMNEZEU

Bogaţia nu e bună, pentru că asemeni unei flori, se ofileşte repede. Florile de „limba soacrei” de pildă, trăiesc doar o zi. La fel şi bogăţia. Sărăcia e tristă, dar vine când vrea Dumnezeu: totul e o deplorabilă fatalitate care ne apasă: nu contează cu cine votăm, ce hotărâri luăm în viaţă… trebuie să iubim… aşa, în general vorbind, şi să ne lăsăm în voia sorţii. Suntem mai tari ca Shakespeare… „we are the fortune’s fools”.

TOT DE BINE SĂ AI PARTE,
CHIAR DACĂ TE DUCI DEPARTE
ÎN SUFLETUL TAU
ESTE DUMNEZEU.

Cântăreţul nu elimină posibilitatea fugii ca salvare. Deci este posibil ca starea shopenhauriană să fie influenţată de factori climaterici, demografici sau geografici… nu se ştie, şi există posibilitatea de „a te duce departe”. Acest „a te duce departe” este sinonim cu „a zbura”, pentru că în maşină sau cu trenul din ţara asta nu poţi ajunge departe. Eu din Bucureşti până în Braşov am făcut cinci ore cu CFR-ul. Dacă m-aş fi suit într-un avion, aş fi ajuns mult mai departe, undeva în afara acestui tărâm marc-aurelian. Paradoxal, dacă iei hotărârea de a te sustrage de sub aripile fatalismului, Dumnezeu nu te părăseşte, el rămâne în sufletul tău. Deci Dumnezeu nu te obligă la a-ţi asuma destinul, ci tu faci cum vrei. Dar e important să nmu uiţi că…

CĂ BOGAT ÎI GREU
ŞI SĂRAC ÎI RAU
NICI NU ŞTII CUM E MAI BINE
CĂ LA TOŢI NI-I GREU

Refrenul se repetă de vreo trei ori, timp în care de obicei pe la nunţi burtoşii transpiraţi sughiţă şi se leagănă domol în aburii de alcool. De la „Mioriţă” încoace nu am avut niciodată un sentiment atât de puternic de plinitudine spirituală!

Anunțuri

2 comentarii

  1. peudonimul autorului este Gabriel Voileanu. Din păcate articolul se bazează pe o discuţie personală, şi nu pe documente concrete, aşa că nu ştiu titlul şi nici pseudonimul folosit pentru a publica aceste cărţi. Cu siguranţă, când voi avea sansa de a citi măcar una dintre ele, voi face o recenzie. Oricum, situaţia nu e singulară. Dovezi concrete pot aduce referitor la alţi oameni, şi dacă mă gândesc mai bine, chiar o voi face!
    Nu de alta, dar… la dracu… băieţeii ăia de la C.N.S.A.S. chiar nu fac nimica.

Comentariile nu sunt permise.