Isaac Asimov – Fundaţia

Da, am citit „Fundaţia” – cartea despre care am auzit numai de bine, primul volum din saga cea mai recomandată de amici – am citit-o!
Am fost complet dezilozionat!
Ştiu că e un reper al SF-ului, sunt convins de asta, dar să fim serioşi: e al naibii de îmbâcsită. Totul se desfăşoară repede, iar autorul e destul de sărac în explicaţii: acuma pleacă lumea pe Terminus, imediat trec cincizeci de ani şi apare o criză, pe urmă alta, şi brusc ne trezim că dintr-o planetă de cercetători avem de-a face cu nişte neguţători care se diferenţiază de ceilalţi prin faptul că şi-au păstrat cunoştinţele legate de energia nucleară. Ce m-a frustrat, a fost lipsa de detalii: o grămadă de termeni neexplicaţi, pur şi simplu nu am înţeles la ce dracu’ foloseau unele obiecte. Ce m-a captivat a fost scenariul, intriga în sine, întâlnirile misterioase şi dialogul foarte teatral.