Henryk Sienkiewicz – quo vadis

Faptul că nişte oameni au murit cândva în numele lui Hristos pare probabil pentru unii a nu fi altceva decât o legendă incredibilă. E greu de crezut că o religie persecutată a devenit în numai câteva secole o religie unanim acceptată … (nu “persecutantă” cum cred apologeţii cool ai neo-industrialismului). Această  mărire nu ar fi fost posibilă însă dacă atitudinea fundamental creştină nu ar fi fost una de umilinţă. La Sienkiewicz se desfăşoară în plenitudinea sa expansivă pricipiul creştin care l-a revoltat pe Nietzsche şi l-a frustrat pe Malaparte (vezi “Pielea”): victoria aparţine învinşilor. De la romani încoace, istoria ne arată cum creştinii au fost victorioşi prin umilinţă, şi au pierdut importante bătălii cu valurile de eretici ai modernităţii din pricina mândriei.