TWILIGHT – zori de zi

Acest al patrulea volum din seria „Amurg” este probabil cel mai încărcat de acţiune, şi conform aceleaşi şcoli de scriitură americană, conţine toate ingredientele ce o fac demnă de ecranizare. Iată-ne ajunşi şi la marele şi oficialul happy-end: cei doi îndrăgostiţi fac nunta, fac şi luna de miere, iar Bella descoperă că a rămas gravidă. Sarcina evoluează nefiresc de repede, şi aproape că o ucide pe eroină, dar în cele din urmă totul se termină cu bine. Binenţeles că Jacob Black se va simţi iremediabil scos din ecuaţie. Din fericire, la nivel mental Jacob îşi va găsi perechea curând, şi anume pe Reneesme, nou-născuta Bellei.
În fine… totul pare în reghulă până când Irina, nemulţumită că Jacob nu a făcut această râvnită legătură mentală cu ea, o va declara pe Reneesme un pericol pentru vampiri, aşteptând ca Volturi să o execute. Singura ucisă va fi ea, când Volturi vor înţelege că Reneesme este muritoare şi se dezvoltă ca un om normal. Scena cu Nahueal mi se pare sincer deja un apendice, dar mă rog, oferă o anume  alură exotică povestirii.
Faptul că alte două piese de teatru shakespearene influenţează opera lui Meyer nu trebuie să ne mire: nu erau protagoniştii de la bun început un soi de Romeo şi Julieta proveniţi din lumi „al dracului”…  de diferite?