DUNE – Revenant

Cartea a şaptea a „Dunei” a stârnit vreme de ani buni imaginaţia fanilor. Faptul că dreptuirle exclusive de publicare a unei continuări au aparţinut lui Brian Herbert nu a fost un impediment pentru William Mitchell să screi propria sa variantă, pe care a pus-o gratis la dispoziţia publicului: „Dune: Revenant”, este, aşa cum recunoaşte însuşi autorul, un „unfinished draft” plin de curaj: ne aflăm în anul 20.252, când amintirea lui Muad’Ib, a lui Leto II şi a Dispersiei a produsnişte şcoli speciale: la Şcoala de Păstrăvărese, de exemplu, se pregătesc Visătorii de Melanj, prin prisma cărora, apelându-se la Memoria Universală vom afla ce s-a întâmplt cu Duncan Idaho şi Sheanna pe non-navă. Naraţiunea are structura unui puzzle în construcţie, şi paradoxal, ţine cont de amănunte din “Ereticii Dunei” mai mult decât o face Brian Herbert şi Kevin J.Anderson în “Vânătorii Dunei”. Noţiunea de Kwisatz Haderach nu mai e subsumată unei epopei mediocre despre urmările războiului cu maşinile: istoria evoluează ar vechile mistere fac loc altora noi, aşa cum ne obişnuise scriitura lui Frank Herbert. Întrebările Murbellei persistă: cum sa facă pacea între Bene Gesserit şi Onoratele Matre? Membrii non-navei, Duncan Idaho, acest prieten loial omenirii, a ajuns într-un alt Univres, unde, colonizând o planetă i-a pus numele de Dune. A existat şi un ghola Paul… era imposibil să nu existe, iar viermii de nisip au fost alătuir de el. Totul revine, chiar şi Viermele Om, care se întrupează în Sheeana, chiar şi autodistrugerea.  

Anunțuri