DUNE – canonicatul

“Cei ce nu pot să-şi amintească trecutul sunt condamnaţi să-l repete” – era imposibil ca o asemenea emarcă să lipsească din ultimul volum al lui Frank Herbert din saga “Dune”. (Deşi el atribuie motto-ul surorii Bene Gesserit Santayana, noi ştim că Iorga a fost cel care a spus hăt demult că “cine uită greşelile trecutului riscă să le repete” – dar din păcate maximele geniale îşi pierd cu uşurinţă drepturile de autor)
Războiul dintre Onoratele  Matres şi Bene Gesserit continuă. Murbella, acum iubita lui Duncan Idaho îşi căleşte sentimentele spre a deveni Cucernică Maică. Odrade se bucură de aducerea la viaţă a unui ghola Miles Teg, şi de reuşita de a crea artificial climatul Arrakis-ului pe Planeta Canonicatului. Sheanna a devenit şi ea Cucernică Maică, bucurându-se de drepturile celorlalte surori. Miles Teg îşi va recăpăta amintirile cu ajutorul ei. Trecând prin transa agoniei Murbella va deveni demnă de a face faţă războiului şi va pătrunde în sânul Onoratelor Matres, unde, în urma unui lung şir de crime, va prelua funcţia supremă de conducere. O pace se întrevede la orizont, o pace menită să aducă un omagiu morţii lui Odrade. Finalul are grijă să înlăture toate seminţele planetei Dune: aclimatizarea Canonicatului eşuează, iar Duncan Idaho pune la cale rătăcirea în spaţiu a non-navei în care se afla el, Miles Teg, Sheeana, Scytale (ultimul maestru tleilaxu), Rabinul şi Rebecca (ultimele fiinţe cu sânge fremen).
Finalul, atât de des analizat, nu prea lasă loc la continuări. Discuţia lui Marty cu Daniel sugerează faptul că non-nava ar fi concepută sau mai bine zis sabotată să nu mai aibe capacitatea de a asigura condiţiile de viaţă:
„You know what you let get away, Daniel?” she demanded, coming up beside him.
„That Master had a nullentropy tube in his chest. Full of ghola cells, too!”
„I saw it.”
„That’s why you let them get away!”
„Didn’t let them.” His pruning shears went snick-snick. „Gholas. He’s welcome to them.”

Anunțuri