Stephen King – Dark Tower V – Wolves of Calla

Treaba stă cam aşa: eroii ajung în  Calla Bryn Sturgis, un orăşel bizar în care toată lumea e speriată de viitoarea invazie a unor lupi. Şi lumea asta îi cere ajutorul lui Roland şi ka-tet-ului său ca să le vinăd e hac monştrilor. Între timp în Manhattan-ul anului 1977 pe o stradă se află un [...]

Despre literatura science fiction – primul contact cu SF-ul românesc

Nu ştiu de ce, noi, românii, nu avem apetenţă pentru SF-uri, în special pentru alea scurte. E drept că SF-ul e un gen care nu poate fi scurt: asta e relativ logic, pentru că încearcă săî întruchipeze un univers întreg şi cît se poate de complex, cu principii de funcţionare proprii, lucru imposibil de realizat [...]

Mordecai Roshwald – Nivelul 7

Refuz să-i zic „Ultimatum” – e un titlu imbecil, fără nici o legătură cu cartea. Este un SF excelent, o lectură obligatorie. Un militar este detaşat să trăiască la mii de metri sub pământ, într-un mediu artificial, alături de alţi specialişti în diverse domenii, pentru a riposta cu armanet nuclear în cazul unui război atomic. [...]

Stephen King – Turnul întunecat IV – Vrăjitorul şi globul de cristal

… de fapt „Wizard and glass” – e important titlul, pentru că „vrăjitorul” nu e articulat, şi „glass” înseamnă doar „sticlă”, deci ar trebui „Vrăjitor şi sticlă”, dar nu sună foarte „cool” în româneşte. Ideea e că „vrăjitorul” nu e articulat, pentru a nu defini concert vreun personaj.  Vrăjitor e şi Broadcloak, vrăjitoare e şi [...]

Stephenie Meyer – Gazda

Am citit şi ceea ce la noi e cunoscut ca romanul “Gazda” al autoarei Stephenie Meyer, şi sincer să fiu mi-a plăcut. E o combinaţie bună între stilul romanţios tipic autoarei şi o poveste SF în toată regula. Bine, acuma nu vă aşteptaţi al nu-ştiu-ce originalitate, că nu e cazul. Începutul e postapocaliptic – extratereştrii [...]

Isaac Asimov – A doua Fundaţie

Culmea penibilului: la 11.000 de ani de la dispariţia Pământului, când vom face salturi în spaţiu de  al o planetă la alta, când vom începe să ne folosim mai mult de 10 procente din capacitatae cerebrală şi vom controla astfel emoţiile altora, vom scrie la maşini de scris cu activare vocală, care evident, vor confunda [...]

Isaac Asimov – Fundaţia şi imperiul

Partea bună la „Fundaţia şi imperiul” este că acţiunea începe să aibe o logică: adică băieţii ăia încep să se bată pentru putere, ceea ce pentru mine, ca cititor, e foarte bine. Catârul se va dovedi a fi un personaj benefic imaginii de ansamblu, pentru că odată cu el începe o veritabilă criză: el nu [...]

Isaac Asimov – Fundaţia

Da, am citit „Fundaţia” – cartea despre care am auzit numai de bine, primul volum din saga cea mai recomandată de amici – am citit-o! Am fost complet dezilozionat! Ştiu că e un reper al SF-ului, sunt convins de asta, dar să fim serioşi: e al naibii de îmbâcsită. Totul se desfăşoară repede, iar autorul [...]

DUNE – battle of Corrin

Iată dar şi multaşteptatul final al „legendelor Dunei”: aici e dezvăluită geneza marilor personaje din saga Dune, menită nu doar să facă loc „preludiilor” ci să arunce cu şi mai mult noroi în „Enciclopedia” lui Mc.Nelly: Vorian Atreides hotărăşte să distrugă orice urmă a maşinăriilor, sătul să le ţină în stand-by pe planeta Corrin. Binenţeles [...]

Dune – advent

Nu e clar oare că orice continuare a cărţii „Canonicatul Dunei” va avea acelaşi subiect indiferent de persoana care o va scrie? Nu este posibil (ştiu că repet…) ca finalul sagăi „Dune” sa fie tocmai cel scris de Frank Herbert, pentru că nimic altceva nu mai poate fi spus? Dacă aveţi ceva răbdare, puteţi citi [...]